Definita cuvantului toi
tói (-iuri), s. n. – 1. Zgomot, gălăgie, hărmălaie. – 2. Punct, maxim, culme, moment de maximă intensitate. Cuman., tc. toy „chef, ospăț” (Pușcariu, Lr., 315; cf. Șeineanu, II, 363). Primul sens azi înv., supraviețuiește în Mold. și Trans. de V. – Der. toi, vb. (a face zgomot; Trans., a certa, a dojeni).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu toi
crâmpói, crâmpoáie, s.n. (reg.) 1. bucată mare dintr-o stofă, dintr-un lemn, dintr-o pâine etc. 2. căluș. Vezi definitia »
arzói, arzoáie, arzói, arzoáie, adj. (înv.) aprins, înfocat Vezi definitia »
ODIVÓI, odivoi, s. m. (Înv.) Infanterist. – Din rus. hodovoĩ. Vezi definitia »
MARȚAFOÍ2, marțafoiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A-și da aere, a se îngâmfa. – Din marțafoi. Vezi definitia »
ZOÍ, zoiésc, vb. IV. Zoli (1). (cf. zoli) Vezi definitia »