dîră (dấre), s. f. – Urmă. – Mr. dîră, megl. diră. Sl. dirá „gaură, urmă” (G. Mohl, Mél. Soc. Ling., VII, 160; Tiktin; Candrea), cf. sb. dirá, bg. dyria, slov. dira. – Der. dîri, vb. (Trans., a urmări, a adulmeca), cf. sl. dirjǫ „a merge pe urme”; dîrîi, vb. (Trans. de Nord, a zgîria), care pare a se fi încrucișat cu sl. dirati (Candrea). Vezi definitia »

PUIÉRNIȚĂ, puiernițe, s. f. 1. Vas mare din lemn cu un dispozitiv pentru alimentarea cu apă, folosit în crescătoriile piscicole pentru dezvoltarea puilor¹ de păstrăvi. 2. Adăpost special amenajat destinat creșterii puilor¹ unor păsări de curte în primele luni de viață. [Pr.: pu-ier-] – Pui¹ + suf. -erniță. Vezi definitia »

DIASTÁZĂ s. f. 1. enzimă. 2. dezlipire accidentală a două părți anatomice, normal unite sau articulate între ele; disjuncție. (< fr. diastase) Vezi definitia »

belitură, belituri s. f. 1. copil obraznic. 2. lucru de calitate inferioară. Vezi definitia »

RÓLĂ¹ s.f. Rotiță folosită la un scripete, la o mașină etc. [< germ. Rolle]. Vezi definitia »