Definita cuvantului trincă
tríncă s. f. – Trinchet, pînză de trinchet. Sp. trinca, fără îndoială prin mijlocire orientală.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu trincă
plevórniță, plevórnițe, s.f. (reg.) furcă sau lingură prevăzută cu o rețea pentru pleavă. Vezi definitia »
pogáznă s.f. (reg.) mirare, uimire. Vezi definitia »
PLÁNTĂ s.f. Nume generic dat vegetalelor (ierburi, copaci, arbuști etc.). ♦ Iarbă, plantă erbacee. 2. (Anat.) Fața interioară a piciorului, talpa, laba, care ia contact cu pământul. [< lat. planta, cf. fr. plante]. Vezi definitia »
CASETOTÉCĂ, casetoteci, s. f. Raft sau dulap special pentru depozitarea casetelor (de casetofon). – Din fr. cassettotheque. Vezi definitia »
BELIGERÁNȚĂ s.f. Calitate de beligerant; stare de război. [< fr. belligérance]. Vezi definitia »