pláncă, plánci, s.f. (reg.) 1. drum în pantă podit cu prăjini sau cu trunchiuri de copaci și mărginit pe laturi, pe care se transportă, prin alunecare, buștenii grei; jilep. 2. podea de trunchi de copac pe care se depozitează buștenii (în pădure sau în curtea fabricii de cherestea). 3. chinga căpriorilor casei. Vezi definitia »

vánă s. f., g.-d. art. vánei; pl. 'vane Vezi definitia »

fierotínă s.f. (reg.) fiare vechi, fierătaie. Vezi definitia »

ARCÁDĂ s.f. 1. (Arhit.) Deschizătură (sprijinită de obicei pe coloane) formată dintr-un arc în partea sa superioară. 2. Porțiune anatomică (osoasă} în formă de arc; (spec.) partea curbată a osului frontal, deasupra ochiului. 3. (Geol.) Microrelief de forma unui arc suspendat; portal. 4. (Rar) Acoladă. [< fr. arcade]. Vezi definitia »

MIȚUIÁLĂ, mițuieli, s. f. (Rar) Mițuire. [Pr.: -țu-ia-] – Mițui + suf. -eală. Vezi definitia »