Definita cuvantului vantură
vántură (-ri), s. f. – Grindă. Germ. Wandrute, săs. Wandrud (Lacea, Dacor., IV, 785). În Trans.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vantură
SONOSFÉRĂ, sonosfere, s. f. Mică incintă acustică de formă sferică folosită în special în autoturisme. – Din fr. sonosphère. Vezi definitia »
MREÁJĂ, mreje, s. f. 1. Unealtă de pescuit formată dintr-o plasă foarte ușoară, cu ochiuri relativ mari și împletită din ață subțire, cu ajutorul căreia se pescuiește în porțiunile liniștite ale apelor curgătoare sau în bălți. ♦ Coteț de pescuit. 2. Fig. (Mai ales la pl.) Mijloc viclean de a prinde sau a înșela pe cineva; cursă, laț; p. ext. situație în care se află o persoană ademenită. ♦ Ceea ce încătușează libertatea, independența cuiva. 3. P. anal. (Adesea la pl.) Pânză de păianjen. [Var.: mréjă s. f.] – Din sl. mrĕža. Vezi definitia »
TOCĂNÍȚĂ, tocănițe, s. f. Diminutiv al lui tocană.Tocană + suf. -iță. Vezi definitia »
LITOFÍTĂ adj., s. f. (plantă) care crește pe stânci, roci sau bolovănișuri. (< fr. lithophyte) Vezi definitia »
AVENTÚRĂ, aventuri, s. f. Acțiune îndrăzneață și riscantă; întreprindere dubioasă, necinstită; intrigă amoroasă întâmplătoare. – După fr. aventure. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z