Definita cuvantului vantură
vántură (-ri), s. f. – Grindă. Germ. Wandrute, săs. Wandrud (Lacea, Dacor., IV, 785). În Trans.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu vantură
Ă - Vezi definitia »
prișcálă (prișcắli), s. f. – Bețișor care se folosește într-un anumit joc de ajun. – Var. drișcală. Sb. drška) „băț”. Vezi definitia »
ÉPOCĂ s. f. 1. perioadă din istorie marcată prin anumite evenimente și trăsături specifice importante. ♦ a face ~ = a se impune la un anumit moment, a lăsa o amintire durabilă. 2. timp, moment, vreme (când se repetă ceva periodic). 3. subdiviziune a unei perioade geologice. (< fr. époque, gr. epokhe) Vezi definitia »
tulumbă, tulumbe s. f. (glum.) penis. Vezi definitia »
TUNSÚRĂ, tunsuri, s. f. (Rar) Tunsoare. – Din lat. tonsura (după tuns2). Vezi definitia »