Definita cuvantului ermetic
ERMÉTIC, -Ă, ermetici, -ce, adj. (Adesea adverbial) 1. Care închide perfect sau care este perfect închis; care nu lasă să pătrundă sau să iasă nimic. 2. Fig. Greu de înțeles ◊ Poezie ermetică = poezie caracterizată prin ermetism. – Din fr. hermétique.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ermetic
beilíc (beilícuri), s. n. – 1. Palat rezervat oaspeților domnitorului, și mai ales trimișilor Sultanului. – 2. Monopol al cumpărării de oi pentru consumul palatului domnesc, a cărui valoare se stabilea, în general abuziv, de către cumpărător. – 3. Lucru de mîntuială. Tc. beylik (Șeineanu, II, 14), de unde provine și ngr. μπεηλίϰι. Cuvînt înv., ca și der. său beilicciu, s. m. (slujbaș însărcinat cu cumpărarea unui beilic 2), din tc. beylikci (sec. XVII). Vezi definitia »
șparníc, șparnícă, adj. (reg.) econom, chibzuit. Vezi definitia »
SFEROLÍTIC, -Ă adj. (Despre roci) Care conține sferolite. [< fr. sphérolitique]. Vezi definitia »
securístic adj. m., pl. securístici; f. securístică, pl. securístice Vezi definitia »
ASEMÁNTIC, -Ă adj. (despre unități lingvistice) lipsit de sens. (< fr. asémantique) Vezi definitia »