deprắci, Adv. – Complet, cu desăvîrșire. Rut. preč (Tiktin; Candrea; Scriban). În Bucov. Vezi definitia »

nici o intrare in dictionarele franceze pentru „résultatif” „résultatif nést pas une entrée du dictionnaire DÉFINITIONS” Vezi definitia »

CORCI¹, corci, s. m. (Reg.) Corcitură. – Din magh. korcs. Vezi definitia »

pónci (-uri), s. n. – Băutură, punci. Fr. (engl.) punch. Vezi definitia »

pogîrcí (-césc, -ít), vb. – 1. (Refl.) A se strînge, a se zgîrci, a se boți, a se plisa. – 2. A spicui, a culege spicele căzute. – Var. poghirci, Mold. pogîrji, pobîrci. Sl. grŭciti „a strînge”, cu suf. po-. Ultima var. s-a contaminat cu sl. pobirŭkŭ „culegere”, pabirŭkŭ „strugure necules”, sb. pabirčiti „a spicui”. Explicația din rom. numai pentru ultimul etimon (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 272), este insuficientă. – Der. poghircă, s. f. (Mold., stîrpitură, lepădătură; pleavă de cînepă). Cf. sgîrci, pobir. Vezi definitia »