Definita cuvantului contextură
CONTEXTÚRĂ, contexturi, s. f. 1. Ansamblu de caracteristici ale unei țesături care definesc structura ei. 2. Mod în care sunt îmbinate elementele unui tot; înlănțuire, legătură. – Din fr. contexture.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu contextură
LEȘINĂTÚRĂ, leșinături, s. f. (Depr.) Ființă foarte slabă, lipsită cu totul de vlagă, de putere. – Leșina + suf. -ătură. Vezi definitia »
XILOGRÁMĂ s.f. (Poligr.) Clișeu în lemn obținut prin gravare. [< fr. xylogramme, cf. gr. xylon – lemn, gramma – scriere]. Vezi definitia »
MACEDOROMẤNCĂ, macedoromânce, s. f. Aromâncă. – Macedoromân + suf. -că. Vezi definitia »
SCRUMÉLNIȚĂ, scrumelnițe, s. f. (Rar) Scrumieră. – Scrum + suf. -elniță. Vezi definitia »
SERVOFRẤNĂ s.f. Aparat de frânare care înlocuiește energia musculară necesară pentru frânare (folosit la automobile etc.). [După fr. servofrein]. Vezi definitia »