TÍLDĂ, tilde, s. f. 1. Semn grafic de forma unui „s” de tipar culcat, folosit în unele opere pentru înlocuirea unui cuvânt care se repetă. 2. Semn diacritic de forma unui „s” de tipar culcat, care se pune deasupra unei litere pentru a conferi pronunțării sunetului pe care îl reprezintă un caracter palatal, nazal etc. – Din fr. tilde, germ. Tilde. Vezi definitia »

LIMBÚȚĂ, limbuțe, s. f. Diminutiv al lui limbă. – Limbă + suf. -uță. Vezi definitia »

șterghínă, șterghíne, s.f. (reg.) cuvertură de pat. Vezi definitia »

husăn de baltă expr. (intl.) persoană naivă / credulă provenită din mediul rural. Vezi definitia »

LEVIZÍTĂ s. f. substanță toxică de luptă cu acțiune vezicantă. (< fr., engl. lewisite) Vezi definitia »