CÉSIU s. n. Element chimic, metal alcalin monovalent, moale, alb, care se găsește în cantități foarte mici alături de potasiu și se folosește la fabricarea celulelor fotoelectrice. – Din fr. césium. Vezi definitia »

BUCVÁRIU, bucvarii, s. n. Un fel de bucoavnă. – Din sl. bukvari. Vezi definitia »

MOTÓRIU, -IE adj. v. motor. Vezi definitia »

RESCIZÓRIU, -IE adj. (jur.) care provoacă o resciziune. (< fr. rescisoire, lat. rescisorius) Vezi definitia »

STÍBIU s. n. (Chim.) Antimoniu. – Din lat. stibium. Vezi definitia »