pristoí¹, pristoiésc, vb. IV (înv.) a debarca. Vezi definitia »

VOLINTIRÓI, volintiroi, s. m. (Înv.) Augmentativ al lui volintir. – Volintir + suf. -oi. Vezi definitia »

circói s.n. (reg.) tufă, arbust cu crenguțe dese. Vezi definitia »

ALTÓI¹, (2) altoaie, s. n. 1. Altoire. 2. Ramură mică detașată dintr-o plantă-mamă, folosind la altoire. ♦ Plantă altoită. ♦ Plantă cultivată pentru a servi la altoire. [Pl. și: altoiuri] – (1) Postverbal al lui altoi, (2) magh. oltvány. Vezi definitia »

titifói adj. m. (reg.) scund, mic. Vezi definitia »