CĂRPINÁR, cărpinari, s. m. (Reg.) Carpen. – Din carpen. Vezi definitia »

CENACULÁR, -Ă adj. referitor la cenaclu. (< cenaclu + -ar) Vezi definitia »

SOLITÁR, -Ă adj. Singur, singuratic, izolat. ♦ Pustiu, neumblat. ♦ Care trăiește retras; retras, iubitor de singurătate. // s.n. Diamant mare care se montează de obicei la un inel. [Cf. fr. solitaire, it. solitario, lat. solitarius]. Vezi definitia »

NENUFÁR, nenufari, s. m. (Bot.; livr.) Nufăr. – Din fr. nénuphar. Vezi definitia »

BALANSOÁR, balansoare, s. n. Fotoliu care se balansează pe două tălpi curbate. – Din fr. balançoire. Vezi definitia »