MIRINGOTOMÍE s. f. incizie a timpanului (1). (< fr. myringotomie) Vezi definitia »

NEFROLOGÍE s.f. Disciplină medicală care se ocupă cu studiul rinichilor. [Gen. -iei. / < fr. néphrologie]. Vezi definitia »

FARMACOMANÍE s.f. (Med.) Mania de a administra sau de a lua medicamente. [< fr. pharmacomanie, cf. gr. pharmakon – remediu, mania – nebunie]. Vezi definitia »

HIDATURÍE s. f. eliminare, prin urină, a resturilor unui chist hidatic. (< fr. hydaturie) Vezi definitia »

ABREÁCȚIE (‹ fr.) s. f. (PSIH.) Reacție de eliberare a unor tensiuni emoționale care altfel ar întreține conflictele psihice și ar genera tulburări durabile; reacție de apărare. Vezi definitia »