ANTIVOMITÍV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care atenuează sau oprește starea sau senzația de vomă; antiemetic. [Cf. fr. anti-vomitif]. Vezi definitia »

substantiv comun nr. sg./plural caini //Animal domestic cunoscut . Cel mai bun prieten al omului : Corpul sau este acoperit cu blana . „Eu am un caine bun”.Animal folosit la paza, vanatoare etc. Animal carnivor. Vezi definitia »

TARDÍV, -Ă adj. (adesea adv.) Care apare, se petrece, se face (mai) târziu (decât ar trebui). [Cf. fr. tardif, it. tardivo]. Vezi definitia »

DOLOSÍV, -Ă adj. (despre contracte) cu caracter de dol¹, de înșelăciune. (< fr. dolosif) Vezi definitia »

DESTRUCTÍV, -Ă adj. v. distructiv. Vezi definitia »