BIBLIOGRAFÍE, bibliografii, s. f. 1. Listă a scrierilor referitoare la o problemă; înșirare a operelor unui autor, cu indicarea diferitelor ediții; totalitatea lucrărilor scrise asupra unei anumite probleme. ◊ Bibliografie critică = bibliografie care conține aprecieri critice asupra scrierilor înșirate. 2. Carte care cuprinde repertorii bibliografice. ♦ Listă a tipăriturilor recent apărute. 3. Știință care se ocupă de probleme legate de tipărituri (vechi). 4. Material informativ asupra unei probleme. [Pr.: -bli-o] – Fr. bibliographie (<gr.). Vezi definitia »

tetraminíe, tetraminíi, s.f. (înv.) interval de patru luni. Vezi definitia »

CITÁȚIE s. f. înscris oficial prin care cineva este invitat să se prezinte înaintea unui organ judecătoresc sau de urmărire penală. (< fr. citation, lat. citatio) Vezi definitia »

COMPUTÁȚIE s. f. calcul al timpului în vederea fixării calendarului bisericesc. (<fr. computation, lat. computatio) Vezi definitia »

ONTOGONÍE s.f. Studiul apariției ființelor pe Pământ. [Gen. -iei. / < fr. ontogonie, cf. gr. on – ființă, gone – naștere]. Vezi definitia »