CONCILIÁBUL s.n. 1. Consfătuire secretă între persoane care plănuiesc, pun la cale ceva (nepermis). 2. Reuniune a prelaților schismatici. [< lat. conciliabulum, cf. fr. conciliabule]. Vezi definitia »

Nasul unui câine Vezi definitia »

Sinonimul prostiei : Bobes Vezi definitia »

a-i sosi cuiva ceasul (de pe urmă) expr. a-i veni cuiva timpul să moară. Vezi definitia »

BADIUL, cîntec haiducesc din eposul eroic al folclorului românesc, datînd din sec. 17-18. A fost publicat prima oară de V. Alecsandri. Vezi definitia »