FITONCÍD s.n. (Bot.) Substanță formată în protoplasmă și în țesuturile plantelor superioare care inhibă dezvoltarea sau provoacă distrugerea unor microorganisme. [< germ. Phytonzid]. Vezi definitia »

HALOÍD, -Ă adj., s.m. Compus al halogenului cu un metal. [Pron. -lo-id. / < fr. haloïde]. Vezi definitia »

PARTÍD s. n. grupare relativ organizată și stabilă, care exprimă sintetic și reprezintă interesele unui anumit grup social, căutând să le apere și să le promoveze împotriva altora și luptând pentru cucerirea sau menținerea puterii politice. (după fr. parti) Vezi definitia »

OFICLÉID s.n. Instrument de alamă care are în orchestră rolul de bas. [Pron. -cle-id. / < fr. ophicléide, cf. gr. ophis – șarpe, kleis – cheie]. Vezi definitia »

SORDÍD, -Ă adj. Murdar; dezgustător. ♦ (Despre persoane; fig.) Meschin. [Cf. fr. sordide, lat. sordidus]. Vezi definitia »