ZGALȚ, zgálțuri, s. n. (Argou) Cravată. (din germ. Halstuch [> rus. galstuk], cf. galstuc, potgalț) Vezi definitia »

zimț s. m., pl. zímți Vezi definitia »

șvaiț, -ă, adj. 1. (reg.; despre părul sau culoarea cailor; despre cai) tărcat (cu pete albe). 2. (adv.; pe lângă adjectivul „îmbrăcat”) bălțat. Vezi definitia »

ȚUȚ, țuțuri, s. n. (Reg.) 1. Proeminență sau excrescență cărnoasă. 2. (Adverbial; în expr.) A rămâne țuț = a rămâne uluit, mirat peste măsură. – Et. nec. Vezi definitia »

TUBULÉȚ, tubulețe, s. n. Tubușor. – Tub + suf. -uleț. Vezi definitia »