ELIXÍR, elixire, s. n. 1. Băutură cu proprietăți miraculoase pe care o căutau, în evul mediu, alchimiștii pentru a obține viață veșnică; p. ext. (azi) băutură scumpă, aleasă. 2. (Fam.) Soluție alcoolică cu conținut variabil de zahăr și cu diverse esențe sau extracte de plante medicinale (servind ca medicament). [Pr.: -gzir] – Din fr. élixir. Vezi definitia »

CLISTÍR s. n. irigator. (< germ. Klistir, ngr. klistir) Vezi definitia »

VIZÍR, viziri, s. m. Nume dat miniștrilor (sau înalților dregători) din țările musulmane. ◊ Mare-vizir = nume dat în Imperiul Otoman dregătorului care îndeplinea funcția de prim-sfetnic al sultanului. – Din tc. vezir. Vezi definitia »

repentír², repentíri, s.m. (înv.) bucle lungi de păr. Vezi definitia »

tir (-ruri), s. n. – Tragere cu arma. Fr. tir. – Der. tiraj, s. n., din fr. tirage; tiralior, s. m., din fr. tirailleur. Tiră, s. f. (Arg., șleahtă, bandă de hoți) pare să aibă aceeași origine, cf. fr. tire „pungășie”. Vezi definitia »