BAZÍLICĂ, bazilici, s. f. 1. Biserică romano-catolică medievală, în formă de dreptunghi, împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul împărțit, prin șiruri de coloane, în trei sau în cinci părți. – Din fr. basilique, lat. basilica. Vezi definitia »

BRIOFÍTĂ, briofite, s. f. (La pl.) Încrengătură de plante cu corpul redus la un tal sau diferențiat în tulpini și frunze, răspândite de obicei în locuri umede; (și la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Pr.: bri-o-] – Din fr. bryophytea. Vezi definitia »

FOTOCERÁMICĂ s. f. aplicare de decoruri pe articole de porțelan cu ajutorul fotografierii speciale. (< fr. photocéramique) Vezi definitia »

SCROFULOTUBERCULÓZĂ s.f. (Med.) Formă ușoară de tuberculoză ganglionară și osoasă, întâlnită mai ales la copii. [< fr. scrofulo-tuberculose]. Vezi definitia »

RĂTEÁZĂ s. f. v. rătez. Vezi definitia »