REPUGNÁNȚĂ s. f. silă, dezgust; scârbă, greață, aversiune. (< fr. répugnance, lat. repugnantia) Vezi definitia »

ELATERÍTĂ s. f. amestec de hidrocarburi naturale din grupul ozocheritei, care combinat cu diferite cauciucuri, servește la fabricarea unor izolanți electrici. (< fr. élatérite) Vezi definitia »

COLECTÍVĂ, colective, s.f. – V. colectiv (III) [DEX'98] Vezi definitia »

VIITÚRĂ, viituri, s. f. 1. Creștere bruscă a nivelului apei dintr-un râu (care poate duce la revărsarea lui). 2. Mâl, bolovani, pietriș, crengi etc. aduse de apele curgătoare când se revarsă. [Pr.: vi-i-] – Veni + suf. -tură. Vezi definitia »

CĂPÚTĂ, căpute, s. f. 1. Parte a încălțămintei care acoperă partea superioară a labei piciorului; căputătură. 2. Partea de deasupra a labei piciorului, opusă tălpii. – Et. nec. Vezi definitia »