Definita cuvantului frământare
frământare, frământări s. f. (intl.) 1. arestare. 2. anchetă; interogatoriu.

Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu frământare
ALIENÁRE s.f. Transmitere a dreptului de proprietate; înstrăinarea unui bun. ♦ (Fil.) Fenomenul de transpunere, în anumite condiții social-istorice, a întregii activități umane și a rezultatelor acesteia (problemele muncii, instituțiile sociale, valorile spirituale) în forțe străine și vrăjmașe omului. [< aliena]. Vezi definitia »
INSUFLÁRE, insuflări, s. f. Acțiunea de a insufla și rezultatul ei. – V. insufla. Vezi definitia »
EVOCÁRE, evocări, s. f. Faptul de a evoca; amintire, aducere-aminte, evocație. ♦ (Concr.) Compoziție literară în care se evocă ceva. – V. evoca. Vezi definitia »
ANATEMIZÁRE s.f. (Liv.) Acțiunea de a anatemiza. [< anatemiza]. Vezi definitia »
OCUPÁRE, ocupări, s. f. Acțiunea de a (se) ocupa și rezultatul ei. – V. ocupa. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z