CONSIGNATÓR, -OÁRE, consignatori, -oare, s. m. și f. Persoană care depune spre păstrare sau spre vânzare obiecte la consignație; depunător. – Din fr. consignateur. Vezi definitia »

CORAPORTÓR, coraportori, s. m. Persoană care prezintă un coraport. – Co- + raportor. Vezi definitia »

GALACTOFÓR, -Ă (Anat.; despre vase) Care conduce laptele spre exterior [< fr. galactophore]. Vezi definitia »

sălcinătór s.n. (reg.; cu sens colectiv) ramuri sau crengi înverzite de salcie, care se pun la poarta caselor în ziua de Sfântul Gheorghe. Vezi definitia »

STRIDÓR s. n. sunet aspru, ascuțit. ◊ respirație șuierătoare produsă de o deformație congenitală a laringelui. (< lat., fr. stridor) Vezi definitia »