PLEBEIÁN, -Ă adj. Referitor la plebe; al plebeilor; plebeic. // s.m. și f. Plebeu. [Pron. -be-ian, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. plébéien]. Vezi definitia »

EGEEÁN, -Ă, egeeni, -e, adj. Care se referă la popoarele din zona Mării Egee. [Pr.: -ge-ean] – Din fr. égéen. Vezi definitia »

a merge găitan expr. a funcționa perfect. Vezi definitia »

POLICEMAN LÍS-MEN/ s. m. agent de poliție. (< engl. policeman) Vezi definitia »

tirán (-ni), s. m. – Despot. Gr. τύραννος (Murnu 57), sec. XVII. – Der. tiranic, adj., din fr. tyrannique; tirănesc, adj. (înv., tiranic); tirănește, adv. (înv., tiranic); tirăni, vb. (înv., a trata prost, a tiraniza); tiranie (var. înv. tirănie), s. f. (despoție) din gr. τυραννία; tiraniza, vb., din fr. tyranniser; tiranisi, vb. (a tiraniza), din gr. τυραννίζω, aorist τυράννησα. Vezi definitia »