HEMOGLOBÍNĂ s.f. Substanță albuminoidă care formează materia colorantă roșie a sângelui și are rolul de a răspândi în corp oxigenul inspirat. [< fr. hémoglobine, cf. gr. haima – sânge, lat. globus – glob]. Vezi definitia »

PÂRÂTÚRĂ, pârâturi, s. f. (Înv.) Pâră (1); acuzație, învinuire. – Pârî + suf. -tură. Vezi definitia »

DULBÍNĂ s. f. v. dălbină. Vezi definitia »

-TECĂ Element secund de compunere savantă cu semnificația „colecție”, „depozit”, „custodie”, „dulap”. [Scris și -thecă. / < it. -teca, fr. -thèque, cf. gr. theke]. Vezi definitia »

MĂSĂLÁRIȚĂ s. f. v. măselariță. Vezi definitia »