VIȚÉL, viței, s. m. 1. Puiul (mascul al) vacii, până la circa un an. ◊ Vițelul de aur = simbol al bogăției, al opulenței. ♦ Carne de vițel (1). ♦ Piele de vițel (1). 2. (Reg.) Pui de cerb. 3. (Reg.) Raniță militară (acoperită cu piele de vițel). – Lat. vitellus. Vezi definitia »

LOCÉL s. m. (bot.) 1. lojă mică. 2. compartiment secundar al unei loje. (< fr. locelle, lat. locellus) Vezi definitia »

ELITROCÉL s. n. hernie vaginală. (< fr. élytrocèle) Vezi definitia »

VĂDURÉL, vădurele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui vad. Vezi definitia »

CHEL, CHEÁLĂ, chei, chele, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are chelie, căruia i-a căzut (tot) părul de pe cap; (despre cap) care nu are păr; pleșuv. – Din tc. kel. Vezi definitia »