Definita cuvantului brâneț
BRÂNÉȚ, brânețe, s. n. 1. (Pop.) Cingătoare (îngustă și lungă) cu care se încing femeile peste catrință. 2. Brăcinar. [Var.: bârnéț s. n.] – Brâu + suf. -eț.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu brâneț
COPILEȚ, copileți, s. n. Vlăstar care răsare pe lângă tulpina porumbului; p. ext. copil2 (1). – Copil2 + suf. -eț. Vezi definitia »
TOCULÉȚ, toculețe, s. n. Diminutiv al lui toc3. – Toc3 + suf. -uleț. Vezi definitia »
PODÉȚ, podețe, s. n. Diminutiv al lui pod (I 1); poduleț, podișcă (1), poduț2, podiș (2), podișor, podurel. ♦ Scândură, pod mic, rudimentar, așezat peste șanțul de la marginea drumului (pentru a permite accesul în curte); podișcă (1). – Pod + suf. -eț. Vezi definitia »
CORTULÉȚ, cortulețe, s. n. Diminutiv al lui cort; corturel. – Cort + suf. -uleț. Vezi definitia »
BOBLÉȚ, -EÁȚĂ, bobleți, -e, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, bleg, nătărău. – Cf. bobletic. Vezi definitia »