Definita cuvantului babilon
BABILON, oraș antic în Mesopotamia, în reg. cursului inferior al Eufratului. Important centru economic, politic și cultural în milen. 2-1 î. Hr. Capitală a statului cu același nume, a cunoscut perioada de înflorire sub Hammurabi (sec. 18 (î. Hr.) și Nabucodonosor II (sec. 6 î. Hr.).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu babilon
DEUTERÓN s. m. nucelu al atomului de deuteriu, format dintr-un proton și un neutron; deuton. (< fr. deutéron) Vezi definitia »
sopón, sopoáne, s.n. (reg.) piuliță. Vezi definitia »
ETALÓN, etaloane, s. n. Mărime, greutate etc. acceptată oficial în știință, în tehnică sau în relațiile economice și care servește ca unitate de bază într-un sistem de măsurare. ◊ Etalon de aur (sau de argint) = unitate-tip a valorilor monetare. Etalon al prețurilor = prețuri impuse de lege printr-un etalon monetar. ♦ Model perfect al unei măsuri-tip, confecționat cu mare precizie și acceptat oficial spre a servi ca bază de comparație. ♦ Fig. Ceea ce poate servi drept model (de urmat). – Din fr. étalon. Vezi definitia »
MAMELÓN s.n. 1. Sfârcul mamelei. ♦ Formație anatomică proeminentă. 2. Ridicătură de teren izolată, rotunjită la vârf. [< fr. mamelon]. Vezi definitia »
DOMINIÓN, dominioane, s. n. Nume mai vechi dat statelor din afara insulelor britanice care fac parte din Imperiul Britanic, având statut de suveranitate și egalitate în drepturi cu metropola. [Pr.: -ni-on] – Din fr. dominion. Vezi definitia »