Definita cuvantului bain
BAIN [bein], Alexander (1819-1903), filozof scoțian. A aplicat metoda variațiilor concomitente a lui J. Stuart-Mill la psihofiziologie („Simțurile și inteligența”, „Spiritul și corpul”, „Știința educației”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bain
(in navigatie) sens retrograd: sensul acelor ceasornicului Vezi definitia »
IN2 (1) s. m., (2) inuri, s. n. 1. S. m. Plantă erbacee textilă și oleaginoasă, cu tulpina subțire, ramificată în partea superioară, fibroasă, cu frunze mici, înguste și cu flori albastre sau albe, care are numeroase utilizări (Linum usitatissimum); p. restr. sămânța acestei plante. ◊ In galben = plantă erbacee cu flori galbene (Linum flavum). 2. S. n. Fir obținut prin prelucrarea inului2 (1); p. ext. pânză făcută din aceste fire. – Lat. linum. Vezi definitia »
BENJAMÍN s. m. (Rar) Cel mai mic copil al unei familii; cel mai tânăr membru al unui grup. – Din fr. benjamin. Vezi definitia »
ciuín s. m. – Plantă, săpunariță. – Var. ciuien. Tc. çüyen (Șeineanu, II, 138). DAR dă cuvîntul ca înv., dar încă circulă în Munt. Vezi definitia »
BAUHIN [boẽ], Gaspard (1560-1624), botanist și anatomist elvețian. A descris peste 6.000 de specii de plante, stabilind sinonimiile și folosind, printre primii, o nomenclatură binară. Vezi definitia »