TRINITARIÁN, -Ă s. m. f. 1. nume dat celor care acceptă dogma trinității. 2. călugăr din ordinul monahal al Sfintei Treimi, înființat în sec. XII în scopul eliberării creștinilor căzuți în captivitate la musulmani; trinitar. (< engl. trinitarian) Vezi definitia »

PITAGORICIÁN, -Ă s.m. și f. Pitagoreic. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. pythagoricien]. Vezi definitia »

ghiomán s.m. (reg.) 1. sărbătoare la țară înaintea Paștelui. 2. om năbădios. Vezi definitia »

LORÁN s.n. Procedeu de radionavigație pentru distanțe mari, constând în determinarea poziției cu ajutorul a trei stații. [< fr. loran]. Vezi definitia »

LASSALLEÁN, -Ă adj. Referitor la lassalleanism. // s.m. și f. Adept al lassalleanismului. [Pron. -le-an, pl. -eeni, eene. / < fr. lassaléen]. Vezi definitia »