Definita cuvantului baleare
BALEARE (ISLAS BALEARES), arh. în V Mediteranei, situat pe un prag submarin, constituind o prov. a Spaniei; 5 mii km2; 673,4 mii loc. (1988). Centrul ad-tiv: Palma de Mallorca. Ins. pr.: Mallorca, Menorca, Ibiza, Formentera, Cabrera. Relief muntos cu alt. max. de 1.445 m (Puig Major). Climă mediteraneană. Expl. de marmură. Măslini, cereale; viticultură; creșterea animalelor. Pescuit intens. Turism.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu baleare
TERMOFIXÁRE s.f. Stabilizare a dimensiunilor, formei și a culorii unor produse textile prin tratare la cald în mediu uscat. [< termo- + fixare]. Vezi definitia »
CHITUÍRE, chituiri, s. f. Acțiunea de a chitui. – V. chitui. Vezi definitia »
POLARIZÁRE s.f. 1. Fenomen fizic prin care unele corpuri capătă însușirea de a avea poli magnetici sau electrici; polarizație. ♦ Proces fizic prin care raza de lumină își schimbă mișcarea normală ondulatorie pe mai multe planuri într-o mișcare ondulatorie pe un singur plan. 2. Stare a unui corp care a suferit un astfel de proces. ♦ Stare a unui mediu ale cărui proprietăți sunt descrise local de mărimi vectoriale; (p. ext.) mărimea vectorială care descrie o astfel de stare. 3. Diferențiere și dezvoltare în direcții deosebite a sensurilor unui cuvânt care avea inițial un singur înțeles. ♦ (Fil.) Formare a unor termeni opuși polari. [< polariza]. Vezi definitia »
RĂȘCHIÉRE, rășchieri, s. f. Acțiunea de a rășchia și rezultatul ei; rășchiat1. [Pr.: -chi-e-] – V. rășchia. Vezi definitia »
EXCORIÉRE, excorieri, s. f. Acțiunea de a (se) excoria și rezultatul ei; excoriație. [Pr.: -ri-e-] – V. excoria. Vezi definitia »