Definita cuvantului bandaisan
BANDAI San, vulcan activ în partea centrală a ins. Honshu (Japonia), la SV de Fukushima. Alt. max.: 1.819 m. La 5 iul. 1888 a erupt catastrofal (1,17 km3 de material, 71 km2 supr. acoperită cu lavă), aruncînd cenușa la peste 6.000 de m alt. (vulcanul cu cea mai mare înălțime a norului de erupție de pe glob). A dat numele unui tip de activitate vulcanică explozivă, care antrenează în timpul erupției dopul de lavă acidă, consolidată pe coș, și uneori partea superioară a conului vulcanic.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bandaisan
diván (-nuri), s. n. – 1. Canapea, pat turcesc. – 2. Consiliu, sfat. Mr. divane. Tc. divan (Roesler 591; Șeineanu, II, 158; Lokotsch 526), din arab. diwān › sp. aduana (Egiulaz 61); cf. ngr. διβάνι, ντβάνι, bg., sb. divan, fr. divan, sp. diván. În Principate, la începutul sec. XIX, divanul cuprindea: a) Divanul judecătoresc, tribunal civil și contencios; b) Al doilea Departament, pentru cauze mai puțin însemnate; c) Departamentul Trebilor străine, Afacerile Externe; d) Departamentul Afacerilor criminale, tribunal criminal. Der. divăni, vb. (Trans., Banat, a vorbi, a sta la taifas; a se sfătui), din sb. divaniti; divanist, adj. (care aparține divanului); divanit, adj. (propriu tribunalului). Comp. divan-ceauș, s. m. (ștafeta divanului); divan-chiatip, s. m. (copistul divanului); divan-efendi, s. m. (secretarul divanului); divan-sarai, s. n. (palatul divanului), din tc. Vezi definitia »
AURELIAN (Lucius Domitius Aurelianus), împărat roman (270-275). Sub presiunea goților și a dacilor liberi, a dispus retragerea armatei și administrației romane din Dacia. A restabilit autoritatea Imp. Roman în Orient (273) și în Galia (274). Vezi definitia »
SUMERIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Sumer. ◊ (s.f.) limbă vorbită la sud de Babilon, cu caractere cuneiforme. (< fr. sumérien) Vezi definitia »
podán (podáni), s. m. – Birnic. Sl. podŭdanŭ „supus”, cf. pol., ceh. poddany (Cihac, II, 270). – Sec. XVII, înv. – Der. podanie, s. f. (înv., dare de pod). Vezi definitia »
LADINIÁN, -Ă adj., s. n. (din etajul superior al triasicului mediu de tip alpin. (< fr. ladinien) Vezi definitia »