PLOCONEÁLĂ, ploconeli, s. f. Ploconire; lingușire, umilire. – Ploconi + suf. -eală. Vezi definitia »

pújlă, pújle, s.f. (reg.) 1. potaie. 2. persoană neascultătoare și leneșă; pușlama, haimana, pujlău. 3. femeie de moravuri ușoare. 4. plantă denumită și coada calului. 5. fânaț care se cosește o singură dată pe an. Vezi definitia »

ANGHELÍCĂ s. f. 1. Plantă erbacee aromatică a cărei rădăcină se întrebuințează în farmacie (Archangelica officinalis). 2. Băutură alcoolică preparată din această plantă. – Ngr. angelika. Vezi definitia »

MEZENTERÍTĂ s. f. inflamație a mezenterului. (< fr. mésentérite) Vezi definitia »

MONÉTĂ s. f. v. monedă. Vezi definitia »