cioflác, ciofláci, s.m. (reg.) copil alintat. Vezi definitia »

CRIVÁC, crivacuri, s. n. 1. Instalație rudimentară folosită în trecut pentru ridicat bolovanii de sare la suprafață. 2. Troliu rudimentar de lemn, acționat manual, folosit la spălarea puțurilor de mină de mică adâncime. 3. Piesă din scheletul unei ambarcații de care se fixează scândurile ce formează învelișul ambarcației. – Et. nec. Vezi definitia »

AC, -e 1. Instrument de cusut 2. Bold 3. (La insecte si plante) Organ de apărare în formă de ghimpe 4. (La unele instrumente) Indicator -Din mr., megl. Ac, istr. Ac, lat. Acus, vegl. Yuak, it. Ago, prov. Ac Vezi definitia »

schilac Vezi definitia »

BIVUÁC, bivuacuri, s. n. 1. Staționare temporară a trupelor în afara localităților sau a taberelor; porțiunea de teren pe care se face această staționare. 2. (Rar) Adăpost al alpiniștilor sau al turiștilor (mai ales în timpul nopții). [Pr.: -vu-ac] – Din fr. bivouac. Vezi definitia »