OBLÁT, -Ă s. m. f. 1. membru al unui ordin religios. 2. laic admis (pentru donațiile făcute) să trăiască într-o mănăstire. (< fr. oblat, lat. oblatus) Vezi definitia »

NAȚIONALIZÁT, -Ă adj. (Despre bunuri) Trecut în patrimoniul statului prin naționalizare. ♦ (Despre persoane; și s.) Care a posedat bunuri trecute în proprietatea statului prin naționalizare. V. expropriat. [< naționaliza]. Vezi definitia »

POSTDATÁT, -Ă, postdatați, -te, adj. (Despre acte, scrisori etc.) A cărui dată este posterioară redactării. – V. postdata. Vezi definitia »

INTERCEPTÁT, -Ă, interceptați, -te, adj. Care este prins, reținut. ♦ Care este surprins, controlat, sesizat. – V. intercepta. Vezi definitia »

crivát (criváturi), s. n. – Pat. – Var. crevat. Mr. crivat, megl. crivét. Ngr. ϰρεββάτι (Cihac, II, 652; Meyer 205; Sandfeld 18), cf. tc. kerevet, alb., bg., sb. krevet (sec. XVIII, cf. Vasmer, Gr., 84), rus. krovatĭ, mag. kerevet, it. grabato (Battisti, III, 1851), fr. grabat. Mai ales în Mold. Vezi definitia »