LEMNÚȘ, lemnușuri, s. n. (Reg.) 1. Chibrit. 2. (Bot.) Lemnul-domnului. – Lemn + suf. -uș. Vezi definitia »

CLOȘ adj. (despre croială, rochii, mâneci) larg și cu falduri, în formă de clopot. (< fr. cloche) Vezi definitia »

ciuș interj. – Se folosește pentru a îndemna măgarii. Origine probabil expresivă; coincide cu bg. și ngr. (DAR). Cf. ciuș, s. n. (înv., Munt., spate, spinare), din bg. na čuš. – Der. ciuști (var. țuști), interj. (exprimă o mișcare rapidă, ca săritura unui iepure, zgomotul unei palme etc.), cf. bîști; ciuști, vb. (a țîșni, a sări brusc un iepure); ciușdi (var. ciujdi), vb. (a se ghemui; a ciuli urechile; a tăia crengile; a fura), ale cărui prime două sensuri îl imită pe a ciuli, iar ultimul pe a ciupi (DAR consideră sensul de la a fura drept primar și derivă cuvîntul de la bg. čužd „ciudat”). Vezi definitia »

MÁMOȘ, mamoși, s. m. Medic specialist în obstetrică și ginecologie; ginecolog, obstetrician. – Din ngr. mám[m]os. Vezi definitia »

a face pe cineva făraș expr. a bate foarte tare (pe cineva). Vezi definitia »