Definita cuvantului bălăcescu
BĂLĂCESCU, Costache (1800-1880, n. București), scriitor român. Fabule, satire („Fă-mă, tată, să-ți semăn”) și comedii de moravuri, epigrame, traduceri, localizări.

Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bălăcescu
Secu’ s. invar. Securitatea (ca instituție). Vezi definitia »
ciocănescu s. invar. v. ciocăneală. Vezi definitia »
popescu este fortuit Vezi definitia »
BOBESCU 1. Jean B. (1890-1981, n. Iași), dirijor român. Repertoriul său cuprinde îndeosebi opere italiene (Verdi, Puccini și Mascagni). 2. Constantin B. (1899-1992, n. Reni), violonist, dirijor și compozitor român. Frate cu B. (1). Elev al lui Caudella și V. d’Indy. A făcut parte din cvartetul G. Enescu. Muzică de operă („Trandafirii roșii”), simfonică („Concert pentru vioară și orchestră”) și vocal-simfonică. 3. Lola Anna-Maria B. (1919-2003, n. Craiova), violonistă belgiană de origine română. Nepoata lui B. (1 și 2). Elevă a lui J. Thibaud. Fondatoare a orchestrei de cameră „Soliștii din Bruxelles”. Interpretă sensibilă a unui repertoriu foarte bogat. Vezi definitia »
BOERESCU, Vasile (1830-1883, n. București), jurist și om politic român. Prof. univ. la București. Luptător pentru unirea Principatelor, a propus în Adunarea Electivă alegerea lui Al. I. Cuza ca domn și în Țara Românească; ministru de Externe (1873-1875; 1879-1881) și de Justiție (mai-iul. 1860, 1860-1861, 1868-1870). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z