OPERATÓRIU, -IE adj. referitor la operații chirurgicale. (< fr. opératoire, lat. operatorius) Vezi definitia »

singuríu, singuríe, adj. (reg.; despre ființe) singuratic. Vezi definitia »

PODGORÍU, -ÍE, podgorii, adj. (Rar) Acoperit cu vii, bogat în podgorii. – Podgorie + suf. -iu. Vezi definitia »

CONSISTÓRIU s.n. 1. Consiliu al împăraților romani. ♦ Loc unde se ținea acest consiliu. 2. Instanță judecătorească ecleziastică. ♦ Consiliu al cardinalilor, prezidat de papă. ♦ Adunare care conduce treburile religioase ale unui cult, ale unei confesiuni etc. [Pron. -riu. / < lat. consistorium – adunare, cf. fr. consistoire, germ. Konsistorium, it. consistorio]. Vezi definitia »

ACRÍU, -ÍE, acrii, adj. (Rar) Cam acru²; acrișor; acruț. – Acru² + suf. -iu. Vezi definitia »