Definita cuvantului bănulescu
BĂNULESCU, Ștefan (1929-1998, n. Făcăeni, jud. Ialomița), scriitor român. Proză de atmosferă, cu elemente fantastice, evocînd o umanitate proiectată pe fundal mitic, caracterizată prin rafinamentul compoziției („Iarna bărbaților”, „Cartea milionarului”); versuri incantatorii cu accente folclorice („Cîntece de cîmpie”); eseuri („Scrisori provinciale”); reportaje.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bănulescu
Mânăstirea Secu s. pr. (glum.) Securitatea. Vezi definitia »
basescu Vezi definitia »
Pulănescu s. m. sg. penis. Vezi definitia »
cu evolutie sexuala normala Vezi definitia »
ALESSANDRESCU, Alfred (1893-1959, n. București), compozitor, dirijor, pianist și muzicolog român, Compoziții pentru orchestră (schița „Amurg de toamnă”, poemele simfonice „Didona”, „Acteon”), de cameră și vocale, străbătute de lirism delicat, într-o factură impresionantă. Vezi definitia »