MISOLOGÍE s. f. (Livr.) Ură față de rațiune. – Din fr. misologie. Vezi definitia »

CONCATENÁȚIE, concatenații, s. f. 1. (Lingv.) Înlănțuire a elementelor vecine, în plan sintagmatic. 2. (Lit.) Înlănțuire retorică de anadiploze succesive; epiplocă. – Din fr. concaténation. Vezi definitia »

REAPARÍȚIE, reapariții, s. f. Faptul de a reapărea. [Pr.: re-a-] – Din fr. réapparition. Vezi definitia »

ORONIMÍE s.f. (Lingv.) 1. Totalitatea numelor care denumesc forme de relief. 2. Ramură a toponimiei care studiază numele de munți. [Gen. -iei. / < fr. oronymie, cf. gr. oros – munte, onoma – nume]. Vezi definitia »

CAVERNOMETRÍE s. f. Operație de măsurare și de înregistrare a diametrului unei găuri de sondă, de-a lungul acesteia. – Din fr. cavernométrie. Vezi definitia »