NĂPĂSTUITÓR, -OÁRE, năpăstuitori, -oare, s. m. și f (Rar) Persoană care năpăstuiește pe cineva; asupritor; calomniator. [Pr.: -tu-i-] – Năpăstui + suf. -tor. Vezi definitia »

REVERSÓR s.n. Dispozitiv la mașinile de încărcat materiale, care efectuează încercări la tracțiune și de compresiune. [Cf. engl. reverser]. Vezi definitia »

TAIÓR s. n. costum femeiesc din fustă și jachetă (din același materiale). (< fr. /costume/ tailleur) Vezi definitia »

PONÓR, ponoare, s. n. 1. (Pop.) Povârniș abrupt sau adâncitură formată prin prăbușirea, ruperea sau alunecarea unor straturi de teren. 2. Formă de relief rezultată prin asocierea liniară și laterală a dolinelor, care dă terenurilor calcaroase un aspect adâncit. – Din sl. ponorŭ. Vezi definitia »

BUTAFÓR s.m. Decorator specializat în butaforie. [< butaforie]. Vezi definitia »