prilegí, prilegésc, vb. IV 1. (refl.; înv. și reg.) a se întâmpla, a se petrece; a apărea, a se ivi. 2. (înv.) a pricinui, a prilejui. 3. (refl.; înv. și reg.; despre oameni) a se nimeri. 4. (refl.; înv.) a căuta sau a găsi un moment favorabil, oportun. Vezi definitia »

BARĂNGÍ, barăngesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A striga, a țipa în gura mare. – Din barangă. Vezi definitia »

RABLAGÍ, rablagésc, vb. IV. Refl. ~ (~; după Graur, prin încrucișare între rablă și damblagi) Vezi definitia »

BLUGI s. m. pl. elem. blue-jeans. Vezi definitia »

sinamăgí, sinamăgésc, vb. IV refl. (reg.) a se înșela pe sine însuși. Vezi definitia »