LÚPUS s.n. Boală a pielii (localizată pe față) de natură tuberculoasă, manifestată prin plăgi și prin noduli care distrug țesuturile. [< fr. lupus, cf. lat. lupus – ulcer]. Vezi definitia »

CIROSTRÁTUS s. m. Tip de nori denși cu aspect lăptos, alcătuiți din cristale de gheață, situați între 6000 și 7500 de metri altitudine. – Din fr. cirro-stratus. Vezi definitia »

CÚMULUS s. m. Formație de nori groși, albicioși, cu aspect de grămezi izolate, al căror contur se modifică neîncetat și care apar la înălțimi de peste 1000 m, semnalând timp frumos. – Din fr., lat. cumulus. Vezi definitia »

GÍRUS, girusuri, s. n. (Anat.; în sintagma) Girus cerebral = circumvoluție. – Din lat. gyrus. Vezi definitia »

TÉRMINUS s.n. invar. 1. (Ist.) Demarcație (stâlp, stelă etc.) care arată limitele, hotarele unui stat, ale unui teritoriu, ale unei jurisdicții etc. 2. Loc, punct etc care marchează sfârșitul, limita extremă. ♦ Ultimul punct al unei linii ferate, de tramvai etc.; stația ultimă; capăt. [< fr., lat. terminus]. Vezi definitia »