RĂSĂRITEÁNCĂ, răsăritence, s. f. Locuitoare din răsărit¹; orientală. – Răsăritean + suf. -că. Vezi definitia »

CRISTALOGENÉZĂ s. f. 1. Studiu care se ocupă cu condițiile de formare a cristalelor (2). 2. Formare a cristalelor în natură; cristalizare. – Cf. fr. cristallogénie. Vezi definitia »

ALGÍNĂ s. f. Substanță mucilaginoasă extrasă din anumite alge marine și folosită pentru apretare în industria pielăriei. – Din fr. algine. Vezi definitia »

GIRÁFĂ s.f. 1. Mamifer patruped erbivor, cu gâtul foarte lung, care trăiește în savanele Africii. 2. Suport de microfon care permite diferite deplasări ale acestuia. [< fr. girafe]. Vezi definitia »

CALCOPIRÍTĂ s.f. Sulfură naturală de cupru și fier. [< fr. chalcopyrite, cf. gr. chalkos – aramă, pyrites – pirită]. Vezi definitia »