Definita cuvantului adversativ
ADVERSATÍV, -Ă, adversativi, -e, adj. Care exprimă o opoziție. ◊ Propoziție adversativă = propoziție coordonată care exprimă o opoziție față de coordonata ei. Conjuncție adversativă = conjuncție care introduce o propoziție adversativă. – Fr. adversatif (lat. lit. adversativus).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu adversativ
CONSUMPTÍV, -Ă adj. Care provoacă consumpție. [< fr. consumptif]. Vezi definitia »
OBIECTÍV, -Ă adj. 1. (Op. subiectiv) Existent în afara conștiinței omului și independent de ea. 2. Imparțial. 3. Referitor la obiect (4). [Cf. fr. objectif, lat. obiectivus]. Vezi definitia »
SUPRANORMATÍV, -Ă, supranormativi, -e, adj. Care depășește din punct de vedere calitativ un normativ. – Supra- + normativ. Vezi definitia »
DIGRESÍV, -Ă adj. de digresiune. (< fr. digressif) Vezi definitia »
ATENTÍV, -Ă adj. care ascultă, privește, acționează cu atenție. (< fr. attentif, lat. attentivus) Vezi definitia »