DISTRUCTÍV, -Ă adj. distrugător. (< fr. destructif) Vezi definitia »

PERTURBATÍV, -Ă adj. perturbator. (< lat. perturbativus) Vezi definitia »

REVENDICATÍV, -Ă adj. Care revendică un bun, un drept cuvenit. [Cf. fr. revendicatif]. Vezi definitia »

EMISÍV, -Ă, emisivi, -e, adj. Referitor la emisiune; care are proprietatea de a emite (radiații, lumină); emițător (1). – Din fr. émissif. Vezi definitia »

NUTRITÍV, -Ă, nutritivi, -e, adj. Care nutrește; bogat în substanțe hrănitoare. ♦ Care aparține nutriției, privitor la nutriție, de nutriție. Schimburi nutritive. – Din fr. nutritif, lat. nutritivus. Vezi definitia »