SPELEOTÉMĂ s. f. concrețiune a peșterilor, prin precipitare fizico-chimică. (< engl. speleotheme) Vezi definitia »

crivínă, crivíne, s.f. (reg.) 1. desiș de mărăcini mari, cu arbori subțiri; pădurice de arbori tineri; luncă. 2. loc umed, mlăștinos. 3. pământ lucrat, cultivat; țarină. Vezi definitia »

pâsăiálă, s.f. (reg.) tăcere, oprire. Vezi definitia »

AUTOCAMIONÉTĂ, autocamionete, s. f. Camionetă. [Pr.: -mi-o-] – Din auto² + camionetă. Vezi definitia »

BRASÁRDĂ s. f. 1. banderolă (3). 2. parte a armurii care protejează brațul. (< fr. brassard) Vezi definitia »