Definita cuvantului dur
DUR1, -Ă, duri, -e, adj. 1. (Despre corpuri solide) Greu de zgâriat sau de străpuns; tare. 2. (Despre ape) Care conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale. 3. (În sintagma) Consoană dură = consoană a cărei articulație nu conține nici un element palatal. 4. Fig. Aspru; sever; violent, brutal, crud. – Din fr. dur, lat. durus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dur
PÍCUR s. m. v. pic1. Vezi definitia »
a fi lovit de cutremur expr. (iron.) a fi fricos. Vezi definitia »
dinozaur, dinozauri s. m. (pub., peior.) persoană / formațiune / regim anacronic(ă). Vezi definitia »
SUR- pref. „superior”, „în exces”, „neașteptat”. (< fr. sur-) Vezi definitia »
COZEUR, cozeuri, s. m. Persoană care vorbește cu ușurință, știind să întrețină o conversație plăcută. [Pr.: cozör] – Din fr. causeur. Vezi definitia »