Definita cuvantului benetite
BENETÍTE (‹ engl.) s. n. pl. Grup de gimnosperme fosile, care apar în Triasicul superior (Keuper) și se sting în Oligocen. Erau plante lemnoase, cu tulpina de 3-4 m, acoperite cu cicatrice foliare rombice, în vîrf un buchet de frunze (3 m lungime) și flori hermafrodite sau unisexuate și sesile (fără peduncul).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu benetite
VITALITÁTE s.f. Putere vitală; vigoare, tărie. [Cf. fr. vitalité, lat. vitalitas]. Vezi definitia »
CANTITÁTE s. f. 1. totalitatea determinărilor obiectelor, fenomenelor și proceselor, care indică aspectul lor măsurabil din punctul de vedere al mărimii, numărului, volumului, duratei etc. 2. tot ceea ce poate fi numărat sau măsurat. ◊ câtime, număr, mărime. 3. (log.) criteriu de clasificare a judecăților de predicație după sfera subiectului. 4. durata rostirii unui sunet, a unei silabe. (< fr. quantité, lat. quantitas) Vezi definitia »
TEHNICITÁTE s. f. caracterul, calitatea a ceea ce este tehnic. (< fr. technicité) Vezi definitia »
cară-te! interj. pleacă!, du-te!, fugi!, dispari! Vezi definitia »
SALINITÁTE s. f. Conținutul în săruri al unei ape sau al unui sol. – Din fr. salinité. Vezi definitia »